Gramatica

                          Pronumele Demonstrativ

 

Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand totodata apropierea, departarea obiectului ori identitatea acestuia cu sine insusi sau cu alt obiect.

Tipurile de pronume demonstrative sunt:

pronume demonstrativ de apropiere: simple – acesta, aceasta; compuse – cestalalt, ceastalalta;

pronume demonstrativ de departare: simple – acela, aceea; compuse – celalat, cealalta;

pronume demonstrativ de identitate: compuse – acelasi, aceeasi.

Pronumele demonstrative disting opozitii:

de gen: acesta/aceasta; acela/aceea; acelasi/aceeasi; celalat/cealalta;

de numar: acesta/acestia; aceasta/acestea; acela/aceia;

de caz: acesta/acestia (N.-Ac.); acestuia/acestora (D.-G.)

Dintre valorile de intrebuintare trebuie consemnata folosirea cu sens neutru a formelor de feminin: aceasta, asta, aceea. Sensul neutru se refera la faptul exprimat intr-o comunicare:

Cand pronumele demonstrativ determina un substantiv (omul acela), el isi schimba valoarea gramaticala devenind adjectiv pronominal demonstrativ si acordandu-se cu substantivul determinat in gen, numar si caz, cu functia sintactica de atribut adjectival.

Topica

Adjectivele demonstrative pot sta inainte sau dupa substantiv, exceptie facand adjectivul demonstrativ de identitate, care sta numai inaintea substantivului (acelasi elev, aceiasi oameni). Adjectivele demonstrative compuse nu-si schimba forma, indiferent de pozitia lor fata de substantiv (omul celalalt, celalalt om), pe cand adjectivele demonstrative simple pierd particula „-a” cand sunt antepuse: acest elev, acel creion, fata de elevul acesta, creionul acela.

Pronumele si adjectivele demonstrative la feminin singular (fata aceea/aceeasi fata) se scriu cu diftongul ea spre deosebire de formele masculin de plural, care se scriu si se pronunta cu diftongul ia: (copiii aceia/aceiasi oameni).

 

                                 Pronumele Reflexiv

 

 

Pronumele reflexiv inlocuieste obiectul asupra caruia se exercita in mod direct sau indirect actiunea unul verb.

Pronumele reflexiv prezinta particularitati morfologice si sintactice distincte :

-    are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeasi persoana si acelasi numar ca si subiectul verbului determinat.

-    reprezinta aceeasi persoana ca si subiectul, avand forme proprii numai pentru persoana a III-a.Ac.       pe sine, se, s-

D.        siesi, sie, isi, si-

- aceste forme sunt nediferentiate dupa gen si numar, iar la persoanele I si a II-a se folosesc formele neaccentuate de acuzativ si de dativ ale pronumelui personal.

 

In cadrul pronumelui reflexiv putem distinge :

reflexivul dinamic, care exprima o actiune cu participarea intensa a subiectului, construit cu pronume in acuzativ, dar si in dativ: ma gandesc, se teme, isi inchipuie, isi imagineaza;

reflexivul obiectiv exprima coincidenta dintre subiectul si obiectul actiunii: a se imbraca, a se trezi;

reflexivul reciproc arata ca actiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane, fiecare suferind rezultatul actiunii celuilalt: a se certa, a se iubi, a se bate, a se saluta.

In multe constructii, pronumele reflexive neaccentuate la dativ determina un substantiv, au sens posesiv si functie sintactica de atribut pronominal (dativul posesiv).

Model de analiza pentru pronumele reflexiv

Isi ia palaria de pe cap.

Costel si-a bagat banii in chimir.

Pronumele reflexive isi, si- determina substantivul “palaria”, respectiv “banii” si arata ca subiectul (el – Costel) este posesorul obiectului “palaria”, respectiv “banii”.

isi = pronume reflexiv, persoana a III-a, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal,

si- = pronume reflexiv, persoana a III-a, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal.

Specificul pronumelor reflexive cu sens posesiv consta, deci, in faptul ca ele determina un substantiv, care denumeste obiectul posedat de subiect.

Pronumele reflexiv sine, construit cu diferite prepozitii are urmatoarele functii sintactice :

atribut pronominal prepozitional:

Iubirea de sine inseamna egoism.

complement direct:

Cine nu se pune pe sine jertfa nu-i vrednic sa stapaneasca.

complement indirect:

Vorbeste mereu despre sine.

complement circumstantial de loc:

L-a asezat langa sine.

 

                         Pronumele Posesiv

 

Pronumele posesiv inlocuieste numele obiectului posedat si indica persoana posesorului.

Din structura sa face parte articolul posesiv (al, a, ai, ale) si are forme diferite dupa persoana, gen, numar si partial, dupa caz.

 Articolul posesiv al, ai, a, ale se schimba dupa genul si numarul obiectului posedat inlocuit.

cartea / cartile / pomul / pomii – a mea / ale mele / al meu / ai mei.

Pronumele propriu-zis se modifica in functie de persoana si numarul posesorilor:

Cartea este a mea. (persoana I, numarul singular)

Cartea este a ta. (persoana a II-a, numarul singular)

Cartea este a noastra. (persoana I, numarul plural)

Pronumele posesiv are genul, numarul si cazul substantivului substituit.

Pe banca sunt ale noastre (cartile) – genul feminin, numarul plural, cazul nominativ.

Pe-al meu (caietul) l-a corectat – genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ.

Functii sintactice

subiect: Ai nostri au plecat.

nume predicativ (in nominativ): Cartea este a ta.

nume predicativ (in acuzativ): Darurile sunt pentru ai tai.

atribut pronominal prepozitional: El nu privea lumea cu ochi ca ai nostri.

atribut pronominal genitival: Am ascultat parerea alor sai.

complement direct: I-am vazut pe ai vostri.

complement indirect (in acuzativ): Discutam despre ai tai.

complement indirect (in dativ): Le-am spus alor mei vestea.

complement circumstantial de loc: Gigel s-a intors la ai sai plin de trofee.

complement de agent: Banca a fost reparata de ai nostri.

Observatii:

Cazurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, care are forma alor, urmat de formele pronumelui care arata mai multe obiecte posedate: alor mei, alor tai, alor sai, alor nostri, alor vostri.

Le-am dat alor tai cartea. (complement indirect)

Sfatul alor mei l-am ascultat. (atribut pronominal genitival)

Ei au navalit asupra alor nostri. (complement indirect)

Cand determina un substantiv care denumeste obiectul posedat, pronumele posesiv isi schimba valoarea gramaticala, se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz si devine adjectiv pronominal posesiv, cu functie sintactica de atribut adjectival.

Sora mea a plecat cu prietenii sai.

Model de analiza

„Sinan se mira de indrazneala alor nostri. El gasi de cuviinta sa spuna si alor sai.”

(N. Balcescu)

alor nostri = pronume posesiv (un singur obiect posedat, mai multi posesori), persoana I, numarul plural, genul masculin, cazul genitiv, functie sintactica de atribut pronominal genitival.

alor sai = pronume posesiv (mai multe obiecte posedate, un singur posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul masculin, cazul dativ, functie sintactica de complement indirect.

„Acel imparat mare si puternic isi intinsese marginile imparatiei sale si toti imparatii erau indatorati a-i da cate un fiu de-ai sai ca sa-i slujeasca.”

(P. Ispirescu)

sale = adjectiv pronominal posesiv (un singur obiect posedat, un singur posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul feminin, cazul genitiv, functie sintactica de atribut adjectival.

de-ai sai = pronume posesiv (mai multe obiecte posedate, un singur posesor), persoana a III-a, numarul singular, genul masculin, cazul acuzativ, precedat de prepozitia „de”, functie sintactica de atribut pronominal prepozitional.